Oamenii din Maternitate

Am promis ca scriu despre maternitate. Cand a fost asta? Acum mai bine de o luna...
Oameni buni, eu si neseriozitatea nu suntem deloc prietene, dar pur si simplu nu am timp. Iar cand am (rar, muly prea rar...cat sa ma "ridic" si sa ma incurajez singura "hai, ca se poate, se poate"...ce daca este singura zi ok din ultimele 7?) sunt prea obosita si bantui fara tinta netul de pe telefon (ca atunci cand veneam acasa de la facultate si dadeam cu nasul in tv; ma dezobisnuisem sa privesc o emisiune, un film cap coada si butonam frenetic telecomanda).

Maternitatea...nu-i mult de spus. In mare, v-ati facut o idee din postul cu nasterea lui Petru.
Nu aparatura, conditiile si tehnologia m-au impresionat, ci oamenii.
Care ne-au primit cu o fata zambitoare si linistita.
...ne-au cazat in acea sala de travaliu pe toti trei (plus voinicul din burtica) fara sa se socheze " cum? si copilul?".
...l-au lasat pe tata sa fie alaturi si care au incercat sa gaseasca permanent o solutie ca el sa fie acolo, atunci...stiu ca m-au intrebat si cand durerile erau lejerute si si la final daca sunt sigura ca nu vreau sa fie chemat. Ca au pe cineva disponibil sa stea cu Ana...ar fi plans, ar fi fost speriata sa se gaseasca intr-un loc nou, alaturi de o persoana straina.
...veneau la fiecare schimbare de tura sa se prezinte si sa intrebe daca suntem bine.
...nu ratau nici o ocazie sa ma felicite pentru alaptatul prelungit (scria in fisa). Iar aici, in ciuda faptului ca ma considerau o profesionista, mi-au dat pliante vis a vis de beneficiile alaptarii, mi-au oferit sfaturi...faptul ca eram medic si ca am alaptat mai mult decat erau ei obisnuiti, nu i-a impiedicat sa isi faca datoria si nu au pornit de la ideea "las ca stie ea".

Sambata si duminica, vizita mare a fost facuta de seful de sectie. Am inteles ca datorita lui, maternitatea din La Ciotat este atat de pro alaptare. Apropo, nu am primit decat un pachet de scutece, vitamins D si K, drept 'cadou'...fara cremute, samponele, reviste pentru parinti pline de reclama la formula. Si inca un lucru care nu putea trece neremarcat: nicio reclama la LP in sectie! Pe colidoare erau doar poze cu nou nascuti si randurile de multumire scrise de parinti pentru personal.
In prima zi, medicul pediatru a trecut de trei ori pe la noi, sperand sa-l consulte pe Petru care dormea. Dupa a 3 a incercare mi-a spus sa-l sun cand se va trezi. M-a uns la suflet respectul acesta pentru omuletul abia venit pe lume.

Asta este! Omul sfinteste locul.