Ce face mama cand are o ora doar pentru ea

  Sambata dimineata mi-am luat putin timp liber. Fac tot mai des asta si este tare bine. Copiii raman cu tatal lor, se joaca, se uita la desene (ii plac si lui aproape la fel de mult si se distreaza cot la cot cu ei de pataniile personajelor), iar eu fac niste cumparaturi sau doar colind prin magazine, in liniste...mare lucru.
Aproape o ora jumatate am lipsit si m-am si intors pe jos vreo 2 km, pentru ca aveam urmatorul bus in 20 de minute si am preferat sa ma plimb decat sa stau in statie sa astept.
   Am fost la biblioteca, sa iau niste carti cu activitati creative, jocuri de interior si exterior, chiar si o carte pentru mesterul casei (ceva cu bricolaje). Apoi, repede, la magazinul de unde ma aprovizionez cu material pentru respectivele activitati (prichinduta  mea este in vacanta pentru doua saptamani; trebuie sa ne pastram zenul, mai ales in zilele ploioase sau cand sulfa Mistralul cel furios). Le-am cumparat masti de carnaval pentru decorat, animalute din papier mache  pentru colorat, ochisori mobili de lipit pe chipurile acelea atat de haios desenate, pixuri colorate, fetru (sa facem covorase pentru casuta din lemn construita de tata in urma cu doi ani)...am strans un cosulet plin de minuni, numai bune de descoperit de manutele dragi, cand ajungeam acasa.
Am lasat la urma o mica braderie ce se tinea in centrul orasului, in fata cinematografului fratilor Lumiere. Daca vom pleca din sudul Frantei, nu marea azurie va fi regretul meu, ci targurile acestea, vide grenieurile, braderiile, unde oamenii vin sa-si vanda lucrurile de care nu mai au nevoie pe preturi de nimic (bine, sa mai intampla sa gasim jocuri gen Haba la preturi "mari"....dar cand stii ca unul nou costa 30-40 euro, nu stai prea mult sa te gandesti cand il vezi in vide grenier la 10). Visez sa merg candva la un vide grenier mai mare si sa am ragazul sa ma pot opri la fiecare vanzator, la fiecare masuta (adesea mergem cu copiii si, bineinteles, ei ne trag numai catre oamenii ce au produse pentru copii, jucarii si carti).
Mi-am gasit fericirea, cum zice francezul, cu niste lucruri tare dragute. Niste rame foto mari (in care vreau sa pun desene de-ale copiilor...este doar cadrul, fara sticla; le agat pe perete si pun desenul in interior) nu au mai incaput in colaj. Si un paharel bleu in care Ana deja isi tine pixurile ei (foarte) colorate. Intr-una din carticelele din mini colectia Beatrix Poter (o ador, pur si simplu o adooor) am gasit chiar si o floare presata. Mi s-a parut atat de frumos!

Sa aveti o zi fumoasa, plina de soare.