miercuri, 23 iunie 2010

Le doudou

le doudou inseamna in franceza, jucaria preferata..un fel de ursulet Teddy care-l insoteste pe copil oriunde ...la somn, la cresa, la plimbare..oriunde!

Astazi m-am simtit mai bine..m-a mai fulgerat de cateva ori durerea de cap, dar nu ca zilele trecute ..Doamne, ce bine-i sa fii sanatos, sa nu te doara nimic!

Si cum soarele si-a facut aparitia am zis ca trebuie sa profitam si sa ne reluam plimbarile matinale…la 8:30 eram afara; Ana in pantalonasi scurti si eu cu prea iubitul meu maiou roz deschis (in toate pozele de pe Picassa il port..sau ma rog, in aproape toate pozele; am facut o pasiune pentru el..si pe cuvant ca mai am 2 acelasi model, culori diferite..nepurtate). Si ne plimbam noi linistite, eu imbatata de mirosul florilor de tei, Ana ocupata sa-si scoata palariuta din cap…directia, catre port!
La semafor, un tanar care a trecut cu bicicleta a inceput sa fluiere..probabil, tocmai ii venise in minte un cantecel:D
Am mai mers vreo 20 de pasi si cineva ma striga in spate “madame!”..tii, imi zic! E clar ca nu’s imbracata corespunzator! Ma intorc si vad un Mosulica zambaret tare…ma intreba daca nu am pierdut un doudou..eu, suspicioasa si un pic incruntata, zic ca nu, nu cred…la vreo cativa metri distanta mai erau 3 tineri care zambeau (poate ca se gandeau ca ce tehnica expirata de agatat are Mosulica:D); in fine! Mosulica se agita, imi spune ca sigur am pierdut un doudou, ca el ma vede mereu trecand pe acolo (“acolo” sunt niste masini de “scoala auto”..probabil din acest loc pleaca cu cursantii, nu stiu) si ca de 5-6 zile n-am mai trecut (e drept..a plouat)…si ca el m-a vazut cand l-am pierdut, ca era in masina..si in timp ce vorbea cu mine s-a dus sa-si ia niste chei dintr-o masina mica, apoi s-a indreptat catre un camion asigurandu-ma continuu ca doudoul este al nostru…eu incercam sa-mi storc mintea si sa-mi dau seama oare ce jucarioara am pierdut?!…ei, si iese Mosulica din camion, triumfator, tinand in mana paturica cu oita sau maimutica, ce-o fi, draga de ea..se apropie de Ana care de bucurie si-a scapat suzeta si a tras un tipat…ceilalti barbati au inceput sa aplaude si sa-l strige pe Mosulica “salvatorul lui doudou”:D…batranelul a fost tare incantat de reactia Anei..ii radea toata fata!
Nu-mi aduc aminte cand am pierdut paturica…o luam cateodata cu noi la plimbare si i-o puneam Anei pe bara de la carucior, de unde putea s-o arunce cu usurinta..dar eu, chiar sa nu observ?!

Mi-a inveselit ziua batranelul acesta..cum incerca el sa ma convinga ca doudoul este al nostru :)

9 comentarii:

  1. Ei cum sa pierdeti voi tocmai minunata paturica cu oita??? Bine ca a fost Mosulica pe faza si ati reusit sa o recuperati ca altfel nici nu vreau sa ma gandesc la profunzimea tragediei. Pana si eu iubeam doudou-ul ala, darmite Ana?!
    P.S. Si-acolo se "canta" pe strada?? Hmmm...latini cu sange iute...

    RăspundețiȘtergere
  2. he, he , la ei doudou-urile sunt sacre ,stia mosulicul ce stia incat a avut grija de el , bravo lui , si ce bine ca Ana s-a bucurat , si-a primit rasplata mosulica .

    Noi nu avem doudou ,a primit cateva insa nu si-a ales nici unul , cred ca ptr moment eu sunt doudou-ul ei sau mai bine zis sanul si ma dispera francezii ca ma intreaba intr-una unde ,de ce si cum ? ca ei nu concep bebe fara doudou.

    RăspundețiȘtergere
  3. ce mosulica de treaba. cum mai copii, ati pierdut tocmai oita? Pia mi-o amintesc pe capul Anei cand era micuta. ce bine ca ati regasit-o.

    RăspundețiȘtergere
  4. hihi, ce dragut mosulica!
    imi si imaginez cum faceau micutii galerie la mosulica si expresia Anei...:)

    RăspundețiȘtergere
  5. mai, mamelor, sa stiti ca eu nu cred ca Ana a remarcat absenta doudoului:)...nu pare sa aiba vreo jucarie preferata, inca..dar,sincer,tare m-am bucurat de reactia ei! sunt sigura ca batranelului i-a crescut inima-n piept cand a vazut-o!

    cum zicea si Danuka, doudoul Anei este sanucul!:D si suzi!

    RăspundețiȘtergere
  6. Dana, sa stii ca nici Ana n-are duduia...
    Poate sanul, asta da. Mai nou il prinde intre aratator si degetul mare si insurubeaza de zor... descopera, s-a saturat sa ia direct de la sursa, nu stiu!
    Va pup.

    Cum mai sunteti, ce mai mananca Ana?

    RăspundețiȘtergere
  7. Te pup Nela!
    ce draguta ai fost cu "duduia":))))

    si Ana cunoaste tehnica aceea de insurubare:D..mai, s-or fi vorbit Anele noastre?! Prichinduta se extazia la un moment dat cand ii tasnea laptele pe fata..iti dai seama..

    am scris un post in urma cu aproape 2 ore..oare de ce nu-l vezi?

    saptamana trecuta i-am dat cartof dulce..nu a fost un succes rasunator, dar nici nu a refuzat total...mie una, chiar mi-a placut pentru ca este asa, mai dulceag...nu pot explica gustul, dar este bunut rau!

    RăspundețiȘtergere
  8. Ii dadusem si eu cartof dulce inainte vreme Anei. Stiu ca nu a fost, asa cum zici si tu, un succes rasunator. Aici am si cartof dulce si yam (sunt destul de asamanatoare, dupa unii ar fi cam acelasi lucru). Imi aduc aminte ca i-am dat din amandoua parca. Nu stiu can dos mai incerca si eu ceva cu Ana, ca tot vomitacioasa este in ultima vreme... Am senzatia ca nu ii preiste aetizerul asta si cred ca o sa il opresc.

    Hai ca m-am intins.
    Va pup!

    RăspundețiȘtergere
  9. off, ce rau imi pare ca nu merge treaba cu apetizerul acela:(..am o curiozitate: oare ce contine?

    va pupam cu drag!

    RăspundețiȘtergere